Page 36 - RMGO 3
P. 36

36                            Victor ALEXANDRU s , i Stelian Corneliu ANDRONESCU


            Fie
                                           α = lim α n ∈ O p .
                                                n
            Atunci
                        v p (f(α)) = ∞, adic˘a f(α) = 0, iar α ≡ α 0 ( mod p s+1 ).
            Mai mult, demonstr˘am c˘a α este unic cu propriet˘at , ile din enunt , , prin reducere
            la absurd. Presupunem c˘a f(X) ar mai avea o r˘ad˘acin˘a β astfel ˆıncˆat β ≡ α 0
                                                   0
                                                                         2
            (mod p s+1 ). Deoarece f(β) = f(α) + f (α)(β − α) + (β − α) G(β) rezult˘a c˘a
                                                        0
              0
                                    2
            f (α)(α − β) = (α − β) G(β), de unde v p (f (α)) ≥ v p (α − β) ≥ s + 1. Dar,
                                      0
                                                                            0
                                                                 0
                                               0
                                                         0

            pe de alt˘a parte, avem f (α) = f (α 0 ) + f (α) − f (α 0 ) , v p (f (α 0 )) = s s , i
                        0
                                                            0
                0
            v p (f (α) − f (α 0 )) ≥ v p (α − α 0 ) ≥ s + 1, deci v p (f (α)) = s, contradict , ie.
            Observat ,ii. 1) Lema lui Hensel, considerat˘a ˆın ansamblul celor trei forme, stabiles , te
            condit , ii suficiente (criterii) de reductibilitate pentru polinoamele din O p [X].
                2) Demonstrat , ia formei a treia a Lemei lui Hensel este asem˘an˘atoare metodei
            tangentei (sau metodei lui Newton) de aproximare a r˘ad˘acinilor polinoamelor din
            R[X].
                3) O consecint , ˘a a Lemei lui Hensel este urm˘atoarea: Fie F(X) ∈ Z[X] un
                                                                 0
            polinom cu r˘ad˘acini distincte (deci relativ prim cu F (X) ˆın Q[X]). Exist˘a un
            exponent n F astfel ˆıncˆat dac˘a congruent , a F(X) ≡ 0 (mod p n F  ) are solut , ie ˆın Z
                                                                    n
            atunci pentru orice n ≥ n F congruent , a F(X) ≡ 0 (mod p ) are solut , ie iar s , irul
            solut , iilor congruent , elor, (x n ) n , converge ˆın O p la o r˘ad˘acin˘a x a polinomului F(X).
            Propunem cititorului spre demonstrat , ie aceast˘a consecint , ˘a.
                                              0
                Indicat ,ie: Deoarece F(X) s , i F (X) sunt relativ prime ˆın Q[X] rezult˘a (din
            algoritmul lui Euclid) c˘a exist˘a A(X) s , i B(X) ∈ Z[X] astfel ˆıncˆat F(X)A(X) +
              0
                                ∗
            F (X)B(X) = C ∈ Z .
            Aplicat , ii


            1. Descompunerea polinomului f = X   p−1  − 1 ˆın factori liniari ˆın O p [X].


            Demonstrat¸ie. Fie f(X) = X p−1  − 1 ∈ Z p [X]. S , tim c˘a
                                                 ∗
                                 α p−1  = 1 ∀ α ∈ Z = {1, 2, . . . , p − 1},
                                                 p
            deci f are p − 1 r˘ad˘acini distincte ˆın Z p . De fapt pentru orice a ∈ Z \ pZ, avem

                                     f(a) = a p−1  − 1 ≡ 0 ( mod p)
            dar
                                     0
                                   f (a) = (p − 1)a p−2  6≡ 0 ( mod p)
                                     0
            adic˘a v p (f(a)) = 1 s , i v p (f (a)) = 0.
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41