Page 11 - RMGO 3

Cum am ajuns profesor de francez˘a la Liceul Potcoava. 11

deprinderi practice s , i cet˘at , enes , ti, cu dragoste de viat , ˘a, de munc˘a, de frumos, de
cultur˘a, cu spirit competitiv s , i, mai ales, cu dragoste de T , ar˘a s , i de Popor (ˆınainte
de 1990, ,,Patria” s , i ,,Poporul” erau realit˘at , i sacre, ˆın slujba c˘arora ne desf˘as , uram,
sincer s , i f˘ar˘a menajamente, activitatea; aceste entit˘at , i fiint , iale romˆanes , ti nu erau
doar vorbe goale, de circumstant , ˘a, de ,,campanii electorale” ca ˆın ultimii 30
de ani), cons , tientizˆandu-i s , i responsabilizˆandu-i fat , ˘a de viitorul lor s , i al T , ˘arii,
determinˆandu-i s , i capacitˆandu-i s˘a-s , i construiasc˘a singuri s , i s˘a-s , i asume acest
viitor.

Luˆand act de aceast˘a realitate, cadrele didactice de ast˘azi care nu mai sunt
angajate ˆın multitudinea s , i varietatea activit˘at , ilor de ˆınainte de anii ’90 ai secolului
trecut - au obligat , ia fireasc˘a s˘a-s , i canalizeze toate eforturile s , i priceperea pentru
ridicarea la cele maiˆınalte cote a calit˘at , iiˆınv˘at , ˘amˆantului, pentru eficient , a activit˘at , ii
instructive s , i educative desf˘as , urate la clas˘a s , i ˆın afara acesteia. Din nefericire,
s˘a-mi fie iertat, o spun eu care am slujit ˆınv˘at , ˘amˆantul (s , i cultura) 42 de ani, nu se
ˆıntˆampl˘a aceasta ˆıntotdeauna ast˘azi - m˘a refer, ˆın primul rˆand la disciplina pe care
am predat-o ˆın ultimii 24 de ani, Romˆana, regina ˆınv˘at , ˘amˆantului romˆanesc, la
care unii profesori (din p˘acate, destui) nu mai parcurg integral materia prev˘azut˘a
de programa s , colar˘a, nu mai lucreaz˘a cu s , i dup˘a manualul s , colar (pe care elevii ˆıl
primesc gratuit, statul cheltuind sume mari de bani pentru a-l pune la dispozit , ia
elevilor s , i profesorilor), neluˆand ˆın seam˘a un lucru elementar: faptul c˘a etimonul
acestui cuvˆant, latinescul ,,manus” (mˆan˘a) ˆıi oblig˘a s˘a aib˘a manualul permanent
,,ˆın mˆan˘a” s , i ,,la ˆındemˆan˘a”, ca instrument de lucru, sine qua non, ˆın s , coal˘a (cu
manual s , colar s-a f˘acut ˆınv˘at , ˘amˆantul ˆıntotdeauna s , i peste tot ˆın lume!). Aces , ti
,,funct , ionari” de circumstant , ˘a (pe care nu ˆıi pot numi dasc˘ali de s , coal˘a) lucreaz˘a
cu elevii ,,dup˘a ureche” (ba se ˆımp˘auneaz˘a c˘a sunt inventivi s , i creativi!) m˘acinˆand
ˆın moara comodit˘at , ii s , i iresponsabilit˘at , ii menirii lor, ˆın cele patru clase de liceu,
numai 17 autori as , a-zis , i canonici, parcurgˆand, din creat , ia acestora, cˆate o singur˘a
oper˘a literar˘a (prev˘azut˘a ˆın programa examenului de Bacalaureat), ignorˆand nu
doar cultura literar˘a, ci s , i cultura ˆın general a elevilor, viitorul profil spiritual al
lor, sfidˆand orice moralitate deontologic˘a. Nu mai aduc ˆın discut , ie insuficienta
preg˘atire profesional˘a a absolvent , ilor de facult˘at , i, aceasta din cauza sistemului de
ˆınv˘at , ˘amˆant superior care a renunt , at la stagiul de patru sau cinci ani de studiu,
acesta reducˆandu-se la trei aniˆın ideea continu˘arii preg˘atirii prin studii de masterat,
pe care ˆıns˘a absolvent , ii, de regul˘a, nu le fac ˆın specialitatea obt , inut˘a anterior, ci
aleg un alt profil, pentru a obt , ine, zic ei, o nou˘a specializare, ceea ce contrazice
ˆıns˘as , i semantica termenului ,,master”, care presupune studii aprofundate ˆın ceea
ce au studiat anterior, or as , a-zisul profesionist nu poate fi performant ˆın niciuna
dintre specializ˘ari. Superficialitatea s , i insuficient , a prin care se abordeaz˘a (de
fapt, se mutileaz˘a) programa s , colar˘a, genereaz˘a efecte p˘agubitoare ˆın formarea
profilului spiritual al elevilor, viitorii absolvent , i, care nu sunt solicitat , i s , i obis , nuit , i
s˘a gˆandeasc˘a, s˘a interpreteze un fenomen cultural s , i literar, o oper˘a artistic˘a,
nu sunt supus , i la eforturi intelectuale, fiind stimulat , i doar s˘a memoreze mecanic
comentariile celor 17-18 opere literare prev˘azute pentru Bacalaureat.