Page 10 - RMGO 1
P. 10

˘ ˘
            10                                                           Tudor BALANESCU

            participant neobosit la act , iunile de ˆınfiint , are a liceului s , i ulterior cadru didactic aici. Nu
            am avut niciodat˘a resentimente izvorˆate din aceast˘a ˆıntˆamplare, transform˘arile politice,
            economice s , i de mentalitate ale acelor timpuri au fost foarte complexe s , i sunt greu de
            ˆınt , eles ast˘azi, mai ales c˘a sunt descrise de regul˘a prin stereotipii incomplete s , i partizane.
            ˆ In postur˘a de ”victim˘a colateral˘a” a acestora, am fost pus ˆın situat , ia de a m˘a reorienta
            rapid spre una din s , colile profesionale care mai aveau locuri (foarte apropiat˘a, S , coala de
            mecanici agricoli de la Movileni) sau de a as , tepta concursul din anul urm˘ator. Opt , iunea
            pentru ultima variant˘a se datoreaz˘a ˆındeosebi profesorului (s , i dirigintelui) meu din s , coala
            general˘a, Emil Osiceanu, care a s , tiut s˘a ne sf˘atuiasc˘a ˆıntr-un moment de r˘ascruce, ˆın care
            prima variant˘a p˘area mai atr˘ag˘atoare s , i cu un orizont de finalizare mai apropiat, astfel
                                          ˆ
            c˘a a fost urmat˘a de mult , i colegi. Intˆamplarea a f˘acut ca peste ani, cˆand eram student,
            s˘a m˘a ˆıntˆalnesc, la treieratul grˆaului pe arie, cu unul din aces , tia, Gheorghe Burciu, din
            Bircii. Devenise mecanic agricol s , i ˆın scurta pauz˘a de la prˆanz l-am g˘asit. . . citind un
            manual de limba francez˘a! Imaginat , i-v˘a cˆat˘a dragoste pentru ˆınv˘at , ˘atur˘a fusese ˆın sufletul
            acelui copil care, adolescent acum, ˆınv˘at , a o limb˘a str˘ain˘a, la umbra tractorului s , i ˆın
            mijlocul unei obositoare zile de munc˘a, f˘ar˘a a avea vreo perspectiv˘a de a c˘al˘atori vreodat˘a
            prin t , inuturi ˆın care s˘a o foloseasc˘a! Am reflectat deseori, cu acest caz ˆın minte, asupra
            rolului pe care un adev˘arat dasc˘al ˆıl are ˆın ceea ce numim ast˘azi “consiliere s , i orientare
            ˆın cariera profesional˘a” s , i m˘a gˆandesc cu dragoste s , i recunos , tint , ˘a s , i la ˆınv˘at , ˘atoarea mea
            ,,Doamna Lenut , a” Dumitrache, care mi-a ˆındrumat pas , ii s , i dup˘a terminarea primelor
                    ˆ
            4 clase. Intˆalnirea cu fostul coleg, ˆın circumstant , ele descrise, a fost posibil˘a pentru c˘a
            prezent , a mea pe terenurile agricole nu era o raritate, am continuat mult timp, chiar dup˘a
            terminarea facult˘at , ii, ˆın timpul vacant , elor, s˘a particip activ la muncile cˆampului. Faptul
            a fost remarcat de Constantin Popescu, neobositul medic veterinar al comunei, care i-a
            povestit ziaristului Ioan C. Popa (un absolvent mai tˆan˘ar decˆat mine al liceului), devenind
            astfel subiectul unui scurt articol ˆın presa judet , ean˘a.

               As , adar, majoritatea colegilor mei din s , coala de 7 ani fac parte din prima promot , ie
            a liceului s , i ˆıncep cursurile ˆın toamna anului 1961. Printre ei, Ion Stancu, prietenul din
            Bircii ˆımpreun˘a cu care rezolvam probleme din Gazeta Matematic˘a, devenit apoi profesor
            la Liceul Dimitrie Bolintineanu din Bucures , ti. Cˆat despre mine, ˆın as , teptarea concursului
            din anul urm˘ator, participam, prin bun˘avoint , a profesorului S , tefan Pan˘a, la lect , iile de
            matematic˘a t , inute de dˆansul ˆın cadrul cursurilor serale prin care adult , ii puteau s˘a ˆıs , i
            completeze studiile gimnaziale. Prezent , a la aceste lect , ii mi-a s , lefuit preg˘atirea ˆın vederea
                            ˆ
            viitorului concurs. In clasele 5-7 acumulasem solide cunos , tint , e de matematic˘a de la lect , iile
            profesorului S , tefan S , erbanovici. De origine basarabean˘a, acesta impresiona prin erudit , ie
            s , i profunzimea cugetului. Vorbea franceza, engleza, germana s , i desigur rusa s , i era o
            enciclopedie vie a istoriei Angliei. Ne ˆındemna s , i pe noi s˘a citim seara m˘acar o pagin˘a
            dintr-un dict , ionar romˆan - francez (doar franceza s , i rusa erau limbile str˘aine predate la
            Potcoava). Fin psiholog s , i observator al comportamentului uman, ne sugera ca ˆın timpul
            vizion˘arii unui film la C˘aminul Cultural (aceasta era cam singura form˘a de spectacol
            accesibil˘a nou˘a), s˘a ne fix˘am atent , ia spre comportamentul celor din sal˘a: am f˘acut deseori
            experimentul s , i m˘arturisesc c˘a de cele mai multe ori react , ia spectatorilor era, dac˘a nu
            captivant˘a, atunci cel put , in amuzant˘a.
               ˆ In acel an de ˆıntrerupere a studiilor, tata a suferit o operat , ie de ulcer, astfel c˘a la
            muncile cˆampului rolurile se inversaser˘a: eu t , ineam acum, cu mˆandrie, de coarnele plugului
            iar el mˆana cele dou˘a v˘acut , e puse la jug (fratele meu, M˘anic˘a, era cu trei ani mai mic).
            La concursul care a urmat, ˆın 1962, la ambele probe (limba romˆan˘a s , i matematic˘a) am
            luat note maxime. La matematic˘a am rezolvat subiectele ˆın mai put , in de 30 de minute s , i
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15